Nopti albastre / Blaue Nächte

Cercei si bratara din margele de acril de forma neregulata, margele de sticla si margele de nisip.
Pret / Preis: 7 Euro

Nopti de vara ale tineretilor noastre, in care nu puneam geana pe geana si in care ne stabileam intr-un colt si jucam pana in zori carti sau mima. Nopti in care ne bucuram de natura si ne puneam cate o dorinta pentru fiecare stea care cadea. Ma gandesc in special la o noapte iulie petrecuta in pustietatea Baraganului, undeva pe malul Ialomitei, mult mai sus de Slobozia. Eram cativa prieteni, instalasem patru-cinci corturi si stateam toti intinsi pe spate, in preajma focului aproape stins, privind cerul albastru spuzit de stele. Dintr-o masina urla AC/DC iar noi urlam si mai tare, incercand sa ne intelegem unii cu altii. Ne bucuram de cele cateva zile in pustiu, strigam unii la altii si eram constienti ca asa ceva n-am fi putut face in oras. Spre miezul noptii insa, parca din cer, a tunat o voce asa de puternica incat a reusit sa acopere si muzica, si galagia noastra si a facut blocurile de caldura sa se miste spre dealurile invecinate: "Ba, da' voi nu va mai culcati odata?!?". Am intepenit cu totii cateva clipe, pentru ca apoi sa izbucnim in ras, lucru care ne-a adus de pe celalalt mal al apei o serie de injuraturi pline de fantezie. Probabil ca era un paznic al campului, scos din sarite de galagia cu care tulburam natura. A tacut apoi. Si am tacut si noi. Fara muzica si fara vorbe, noaptea s-a albastrit deodata, batalioane de greieri au inceput sa taraie iar fumul focului nostru a inceput sa miroasa mai intepator. Iar astazi ma intreb unde o fi paznicul de pe celalalt mal si de ce nu striga la noi "Ba, da' voi nu va mai treziti odata?!?". Pentru ca uitam sa mai petrecem cate o noapte de vara punandu-ne cate o dorinta la fiecare stea care cade. Sau macar sa ne minunam de cat de albastra poate sa fie o clipa din viata noastra.

Sarac si bogat / Reich und Arm

Cercei si bratara din margele negre din sticla presata si margele metalice cu filigran.

Pret/Preis: 10 Euro Numele e ciudat, nu? Ce poate fi sarac si bogat intr-o bratara? Nimic, e adevarat. Dar margelele astea m-au facut sa ma gandesc la argint si carbune, la cei care purtau argintul si la cei care scoteau carbunele. La saraci si la bogati. Am un prieten care a vizitat pentru prima oara Romania, la inceputul acestui an. S-a intors incantat de peisajele, cultura, traditiile si oamenii nostri dar socat de preturile fantastic de mari (in comparatie cu cele de aici), de lipsa de politete din traficul rutier si, mai ales, de diferenta uriasa dintre saraci si bogati. Zice ca sub nici o forma nu poate spune ca Romania e o tara saraca. Dar poate spune ca Romania are multi saraci: de fapt, ideea care s-a cuibarit in mintea lui este ca toti cei care traiesc la sate sunt mai nevoiasi decat isi poate inchipui un neamt ca mai exista in ziua de astazi, in Europa.